Solutia creantelor tale
xsid

Distribuie acest articol!

Ordonanţa de urgenţă privind majorarea TVA de la 19 la 24% a fost publicată ieri în Monitorul Oficial, iar astăzi Parlamentul discută în plenul reunit al Camerei şi Senatului cele două acte normative în care Curtea Constituţională a constatat existenţa unor articole neconstituţionale şi, formal, va elimina aceste articole din legile care vor diminua salariile şi alte drepturi, dar nu şi pensiile.

Există, aşadar, toate premisele ca mâine, la reunirea board-ului FMI, măsurile de reducere a salariilor şi de creştere a TVA să fie deja în vigoare, iar Fondul să elibereze României cea de-a cincea tranşă de împrumut de 850 mil. euro.

Opoziţia s-a resemnat

Opoziţia a admis ieri că nu poate umbla pe întregul text al legii aşa cum afirmase iniţial şi că, potrivit Constituţiei, totul se reduce la o examinare aproape formală a actului normativ. Drept urmare, ieri, putere şi opoziţie au căzut de acord ca procesul să se încheie rapid. Mâine, spre seară, textul ar putea ajunge la promulgare pentru a fi publicat apoi în Monitorul Oficial – astfel că reducerile de salarii pot intra în vigoare la 1 iulie.

Astfel, Guvernul a rezolvat o jumătate de problemă, cea a reducerii salariilor, cealaltă jumătate fiind deja rezolvată prin publicarea ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului fiscal prin care TVA creşte de la 19 la 24%, creştere care va suplini financiar interdicţia impusă de Curte de a reduce pensiile.

Deşi, aparent, aici lucrurile sunt simple – s-a publicat ordonanţa şi gata – opoziţia se gândeşte să ceară din nou arbitrajul Curţii Constituţionale care ar urma să examineze constituţionalitatea actului normativ.

Unul dintre liderii PSD, fostul premier Adrian Năstase, afirmă că formaţiunea sa va cere Avocatului poporului să sesizeze Curtea Constituţională.

Liderul PSD Victor Ponta spune, la rându-i, că ordonanţa contravine legii care spune că modificarea Codului fiscal se face prin lege şi se aplică după şase luni de la adoptare.

În replică, premierul Emil Boc l-a trimis pe Victor Ponta şi pe cei care au acelaşi punct de vedere cu el “să studieze legea”, lege care, într-adevăr, stabileşte norma celor şase luni înainte de impunerea unei norme fiscale, dar adaugă că acest lucru se face “de regulă”. Or, pe acest “de regulă” îşi întemeiază Guvernul decizia de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în materie fiscală.

O chestiune pe care liderul PSD a ridicat-o ieri şi care, într-adevăr, nu are până în acest moment răspuns este: majorarea TVA va fi valabilă până la 31 decembrie (până când ar fi urmat să se întindă perioada scăderii pensiilor) sau va continua şi anul viitor?

UDMR cere eliminarea impozitului minim

Hopul pare să fi trecut, deocamdată. Ce îngrijorează este însă viitorul, în condiţiile în care tăierea salariilor se va vedea în consum, iar majorarea TVA în preţuri. Cum ajuţi o economie care abia se mai ţine pe picioare?

UDMR a cerut ieri în şedinţa coaliţiei desfiinţarea impozitului forfetar şi adoptarea altor măsuri de stimulare a economiei.

Au existat şi propuneri mai fanteziste precum cea făcută de grupul minorităţilor, prin deputatul Varujan Pambuccian, care a cerut reducerea cotei unice de impozitare.

“Sunt unele chingi ale acordului cu FMI de care trebuie să ţinem seamă. Nu putem face acest lucru acum”, a arătat însă Borbely. Potrivit acestuia, între partidele coaliţiei va fi format un comitet de lucru care se va întruni pentru a analiza propunerile şi posibilitatea punerii lor în practică.

UDMR susţine, potrivit lui Borbely, mai multe măsuri economice, legate de sprijinirea IMM-urilor, desfiinţarea impozitului forfetar, vânzarea unor acţiuni ale statului.

Maghiarii, cu ochii şi pe profitul băncilor

Ministrul a adăugat, citat de Mediafax, că alte măsuri vizate de UDMR se referă la bănci, care ar putea fi ori impozitate suplimentar, ori obligate să contribuie cu sume care să fie dirijate, în mod transparent, spre anumite programe.

Întrebat ce sume ar putea fi obţinute din vânzarea acţiunilor statului şi din sumele suplimentare de la bănci, Borbely arăta că ministerele care răspund de sectorul economic trebuie să facă în acest sens calcule.

“Trebuie să vedem care e varianta cea mai acceptabilă în ceea ce priveşte băncile. Referitor la vânzarea acţiunilor pe care statul le are la unele companii, trebuie să facă un calcul Ministerul Economiei şi în funcţie de asta să le dăm pe bursă”, arăta el.

Sursa: Ziarul Financiar

Distribuie acest articol!