Numărul proceselor deschise in instanțe pentru neplata rovinietei aproape s-a triplat în ultimul an. Există două motive mari și late pentru anularea amenzilor.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are nu mai puțin de 86.000 de cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției.
Cifra este cu mult mai mare decât cea înregistrată în 2015. În martie anul trecut judecătorii aveau pe mesele lor un număr de aproximativ 30.000 dosare având ca obiect plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR – Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune Monitorizare, Control a Rovinietelor.
În perioada 2011 – 2015 au fost contestate în instanţă aproximativ 170.000 procese-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR.
Care sunt principalele două motive de anulare a amenzilor
Mai multe dosare de constatare a contravențiilor, însoțite de decizii definitive emise de secțiile de contencios administrativ și fiscal de la Tribunalul București, indică două clase de motive mari și late pentru care CNADNR pierde procesele. Sențințele emise de Tribunalul București sunt definitive ceea ce înseamnă că CNADNR le poate contestata doar în mod excepțional. Alin Goga, jurist în cadrul CESTRIN – CNADNR, instituția care monitorizează SIEGMCR, spune că CNADNR pierde procesele deoarece legislația în domeniu a fost cârpită și nu modificată corespunzător de către Ministerul Transporturilor. El spune că a propus mai multe modificări legislative în domeniu care însă nu au fost băgate în seamă de minister.
Primul motiv este cel referitor la absența semnăturilor olografe pe procesele verbale de contravenție (PVC). Deși suntem la finele lui 2016, iar în februaie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o dispoziție foarte clară privind necesitatea semnării olografe a PVC, instanțele au de judecat numeroase dosare în care cei amendați acuză faptul că au primit PVC nesemnate. CNADNR pretinde că, fiind vorba de un sistem electronic, nu este necesară semnătura olografă pe PVC. În rezumat judecătorii afirmă că semnătura electronică este aplicabilă doar înscrisurilor private și că de aceea procesele verbale necesită semnătura olografă. In prezent situația este aberantă. Zeci de juriști ai CNADNR nu fac altceva decât să semneze PVC emise electronic doar pentru a respecta legalitatea.
Dar ce spun judecătorii secției contencios adminstrativ și fiscal? ”Nicio dispoziție a legii 455/2001 și nici dintr-o altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronic unui proces verbal de constatare a contravenției sau altui act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi aplicată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat”, spun ei într-o decizia in care dau dreptate celui amendat.
Sursa: Digi24
