Executarea unui mandat european de arestare trebuie amânată dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție ale persoanei în cauză în statul membru emitent al mandatului, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
În plus, potrivit deciziei instanţei europene, dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului trebuie să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare.
Decizia a fost luată pornind de la două speţe privind mandate europene de arestare emise pe numele unui maghiar şi, respectiv, a unui român.
În cauza C-404/15, un judecător de instrucție maghiar a emis două mandate europene de arestare împotriva lui Pál Aranyosi, resortisant maghiar, pentru efectuarea urmăririi penale ca urmare a două infracțiuni de furt calificat prin efracție pe care acesta le-ar fi comis în Ungaria.
În cauza C-659/15 PPU, o instanță română a emis un mandat european de arestare împotriva lui Robert Căldăraru în scopul executării în România a unei pedepse de un an și opt luni închisoare pentru conducere pe drumurile publice fără permis.
„Întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, este de competența autorităților germane să examineze mandatele. Sesizată cu chestiunea dacă aceste două mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat că condițiile de detenție la care ar putea fi supuși domnii Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare și respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, în hotărârile sale din 10 iunie 2014 și din 10 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor”.
Instanța germană a solicitat Curții de Justiție să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.
Sursa: Digi24
