În materia executării silite, taxele judiciare de timbru sunt fixe pentru cereri, însă tarifele variază atunci când este vorba de contestaţii, potrivit legislaţiei în vigoare.
Taxele judiciare de timbru au fost stabilite prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Acestea sunt datorate de toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Concret, “acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru”, după cum se arată în actul normativ.
În ceea ce priveşte executarea silită, cererile pentru învestirea cu formulă executorie a titlurilor (altele decât hotărârile judecătoreşti) se taxează cu 20 de lei pe titlu, iar cele de suspendare a executării silite (inclusiv a executării provizorii) — cu 50 de lei.
Taxa de timbru pentru contestaţia la executarea silită se calculează, potrivit OUG nr. 80/2013, “la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite”. Taxa aferentă acestei contestaţii poate să fie de maximum 1.000 de lei (indiferent de valoarea contestată), iar dacă obiectul executării silite nu se poate evalua în bani, taxa este de 100 de lei.
Dacă prin contestaţia la executare se invocă şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte după cum urmează:
- 8%, dar nu mai puţin de 20 de lei – până la valoarea de 500 de lei;
- 40 de lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 de lei – la o valoare între 501 şi 5.000 de lei;
- 355 de lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 de lei – la o valoare între 5.001 şi 25.000 de lei;
- 1.355 de lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 de lei – la o valoare între 25.001 şi 50.000 de lei;
- 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 de lei – la o valoare între 50.001 şi 250.000 de lei;
- 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 de lei – la o valoare de peste 250.000 de lei.
Referitor la cererile de întoarcere a executării silite, acestea se taxează în toate cazurile cu50 de lei (dacă valoarea cererii este de cel mult 5.000 de lei) sau cu 300 de lei (dacă valoarea cererii este de peste 5.000 de lei).
Atenţie! Atunci când contestaţia la executare este admisă şi hotărârea rămâne definitivă, taxa judiciară de timbru se restituie, la cerere, proporţional cu admiterea contestaţiei.
Plata cheltuielilor de executare silită
Persoana care cere îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este cea care trebuie să acopere cheltuielile necesare în acest scop, conform Codului de procedură civilă. Cheltuielile sunt avansate de către creditor pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu.
“Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul (…) a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia”, prevede documentul amintit.
Cheltuieli de executare sunt considerate taxele de timbru necesare declanşării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, onorariul avocatului în faza de executare silită şi onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului. Totodată, la această categorie se încadrează cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, precum şi alte cheltuieli legale ori necesare la desfăşurarea executării silite.
Executorul judecătoresc este cel care stabileşte sumele datorate ce urmează să fie plătite. Acest lucru se face prin încheiere, având la bază dovezile prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.
În situaţia în care sumele respective nu pot fi recuperate de la datornic (ori din lipsă de bunuri urmăribile, ori din alte cauze asemănătoare), “acestea, cu excepţia onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitorcând starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripţie”, este subliniat în Codul de procedură civilă.
Important! Încheierea pentru sumele datorate ce urmează să fie plătite constituie titlu executoriu fără să fie necesară învestirea cu formulă executorie.
