Învatamânt obligatoriu de 12 ani, calificative în loc de note la unele materii pâna în clasa a 12-a, bacalaureat obligatoriu din istorie pentru elevii de la profilul uman, iar durata studiilor liceale sa fie de patru ani indiferent de profil. Sunt doar câteva dintre modificarile aduse de membrii Comisiei de învatamânt proiectului Legii educatiei.
Guvernul a încercat fara succes sa-si asume raspunderea pe Legea educatiei dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca un astfel de demers ar încalca legea fundamentala a României. Între timp, parlamentarii, inclusiv cei ai PDL, au adus modificari importante actului normativ initiat de ministrul Daniel Funeriu.
Membrii Comisiei de învatamânt au dezbatut 105 articole, dintr-un total de 330, din Legea educatie carora le-au adus mai multe modificari. Saptamâna aceasta, membrii Comisiei de învatamânt din Senat se întrunesc, din nou, pentru a dezbate si restul articolelor din lege.
Potrivit proiectului de lege, învatamântul obligatoriu este de 10 clase si cuprinde învatamântul primar si cel gimnazial. Învatamântul liceal devine obligatoriu pâna cel mai târziu în anul 2020.
În textul modificat învatamântul obligatoriu este de 12 ani si cuprinde: grupa mare pregatitoare, învatamântul primar, învatamântul gimnazial si, în alternativa, primii doi ani ai învatamântului liceal sau învatamântul profesional.
Daca în proiectul de lege era prevazut ca doar elevii din clasele I-IV sa primeasca calificative, membrii comisiei au decis ca si elevii de la gimnaziu si liceu sa fie recompensati tot cu calificative la educatie fizica si sport, religie, muzica si desen.
Elevii vor face 4 ani de liceu indiferent daca studiaza la filiera teoretica, vocationala sau tehnologica, potrivit modificarilor aduse de membrii comisiei. Proiectul de lege prevedea ca elevii de la filiera teoretica ar fi trebuit sa faca doar trei ani de liceu.
Sursa: RTV
