Hotărârile judecătoreşti penale definitive nu vor mai putea fi revizuite atunci când acestea s-au bazat pe dispoziţii legale declarate ulterior neconstituţionale. Curtea Constituţională a României (CCR) a găsit recent că prevederea din Codul de procedură penală referitoare la acest caz de revizuire a hotărârilor date de instanţe nu respectă Legea fundamentală a ţării.
Într-o şedinţă desfăşurată joi, judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitatea soluţiei legislative de la litera f a alineatului 1 al articolului 453 din Codul de procedură penală. Astfel, prevederea aceasta nu va mai putea fi aplicată odată cu publicarea deciziei Curţii în Monitorul Oficial.
Mai exact, dispoziţia declarată neconstituţională stabileşte că “revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: (…) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”.
Motivul pentru care CCR a luat această decizie este faptul că soluţia legislativă în discuţienu limitează revizuirea doar la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, ci se aplică tuturor hotărârilor judecătoreşti definitive vizate.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, este neconstituţională.
Curtea a reţinut că în ceea ce priveşte cauzele soluţionate până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanţă a Guvernului şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate. Curtea a reţinut că din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumţia de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare,Curtea a constatat că incidenţa deciziei de admitere pronunţată de instanţa de contencios constituţional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive.
Curtea a constatat însă că, în reglementarea cazului de revizuire examinat, reglementat de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, deși intenţia legiuitorului a fost de a da eficienţă controlului de constituţionalitate,posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curţii este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanşat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condiţiile prevăzute de lege. În speţă, Curtea a constatat că motivul substanţial şi imperios care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de instanţa de contencios constituţional”, este explicat într-un comunicat de presă al Curţii publicat joi.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi va produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial. Mai precis, atunci când o prevedere legală este declarată neconstituţională, aceasta este suspendată timp de 45 de zile de la publicarea în Monitor a deciziei Curţii. Iar dacă în intervalul respectiv Guvernul sau Parlamentul nu intervin pentru a pune în acord dispoziţia neconstituţională cu prevederile Constituţiei, efectele juridice ale acesteia încetează definitiv.
În ce cazuri se mai poate cere revizuirea
Atunci când este vorba de revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, Codul de procedură penală prevede că acest lucru este posibil în următoarele cazuri:
- când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;
- când hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;
- când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
- când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;
- când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;
- când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.
Revizuirea poate fi cerută atât de către părţile din proces, cât şi de către un membru de familie al condamnatului (doar dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului). În acelaşi timp, revizuirea poate fi cerută din oficiu de către procuror.
Cererea de revizuire trebuie formulată în scris şi trebuie motivată, “cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia”, aşa cum scrie în actul normativ. Solicitarea trebuie adresată instanţei care a judecat cauza în primă instanţă.
Atenţie! Decizia CCR NU produce efecte încă. Pentru ca prevederea declarată neconstituţională să fie suspendată, decizia trebuie publicată în Monitorul Oficial.
Sursa: Avocatnet
