Prima Casă să fie destinată doar persoanelor care câştigă sub venitul mediu naţional (1.950 de lei net/lună în februarie 2016), ANL-urile nu vor mai putea fi achiziţionate, TVA de 5% la achiziţia primei locuinţe doar pentru săraci sau parteneriat public privat pentru construcţia de locuinţe sociale. Sunt câteva măsuri prevăzute în Strategia de Locuire pe care Ministerul Dezvoltării o pregăteşte.
Strategia Naţională de Locuire, un document la care ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, şi care va fi gata în perioada imediat următoare, trasează harta locuirii în România până în 2020. Revista Capital a intrat în posesia draftului de lucru care a fost actualizat ultima oară în aprilie 2016. Documentul prezintă o statistică îngrijorătoare asupra felului în care trăiesc românii. De asemenea, măsurile prezentate schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor.
Românii, proprietari săraci
Potrivit documentului citat, din punct de vedere a sărăciei, România ocupă locul 2 în UE. Iar condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. De asemenea, „România este una din ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume. Scăderea populaţiei preconizată în 2050 este de peste 15%“, se arată în strategie.
Totuşi, numărul locuinţelor depăşeşte numărul de familii. Avem peste 8,8 milioane de proprietari la 7,2 milioane de locuinţe. Grav este că 90% din clădirile rezidenţiale sunt vechi şi au nevoie de modernizări sau reabilitări. „Peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale ţării au nevoie de reparaţii urgente. Aceste unităţi, dintre care multe sunt blocuri de locuinţe din perioada socialistă, fac ca multe oraşe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparaţii legate de structură, acoperiş şi încălzire“, mai arată documentul.
O altă concluzie a Strategiei de Locuire este că românii trăiesc în locuinţe înghesuite. Numărul mediu de camere de locuinţe este de 2,7 camere iar suprafaţa medie utilă a locuinţei este de 46,9 metri pătraţi. Locuim mai strâmptorat decât lituanienii, unde media este de 68,1 mp. Cel mai aerisit locuiesc ciprioţii unde media este de 158 de metri pătraţi. În comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă pe persoană din Europa, de 34 mp, România are o medie relativ scăzută pe persoană de 20 de metri pătraţi.
De asemenea, potrivit statisticii prezentată, multe familii cu venituri mici şi medii locuiesc în clădiri monumente istorice sau în cartiere dărăpănate, precum şi în clădiri cu risc seismic ridicat, acestea neavând bani pentru îmbunătăţiri.
Lipsesc duşul şi toaleta
La nivelul anului 2014, datele Eurostat poziţionează România pe locul întâi în UE în privinţa ponderii populaţiei care nu deţine baie sau duş în locuinţă în populaţia totală, înregistrând o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanţă de Letonia şi Lituania (16%, respectiv 12%). Această situaţie se repetă şi în cazul indicatorului privind existenţa toaletei în interiorul locuinţei: România deţine valoarea maximă (33,3%), fiind urmată de Bulgaria (20%).
Nici la conectarea la canalizare şi apă nu stăm mai bine. Conform ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014, un număr de 9.391.503 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,1% din populaţia României.
„România se află pe ultimul loc cu privire la aproape toate măsurile aferente calităţii locuirii, are cea mai mare pondere de familii cu costuri mari de locuire şi, cea mai mică valoare aferentă dimensiunii medii a locuinţei dintre ţările aflate în tranziţie“, se mai arată în document.
O nouă lege a locuinţei
Guvernul vrea astfel să modifice total Legea Locuinţei, urmărind să acopere toate categoriile vulnerabile. Ministerul Dezvoltării va deveni un observator atent al întregului tablou. Mai exact, MDRAP va propune creearea unei platforme de monitorizare în domeniul locuirii, care urmează să supervizeze investiţiile publice din sectorul locuirii precum şi datele privind fondul locativ existent şi nevoile de locuinţe.
Una dintre măsuri vorbeşte despre crearea unui cadru legal care să interzică locuirea în locuinţe nesigure. Cel mai afectaţi sunt proprietarii apartamentelor din blocurile cu risc seismic ridicat, situate în general în centrul oraşelor mari din ţară. „Acest lucru presupune că legea va conţine prevederi privind evacuarea structurilor de locuit nesigure, iar aceste prevederi vor fi legate de o clauză prin care se va asigura un sprijin adecvat din partea guvernului pentru gospodăriile afectate. Un astfel de sprijin poate fi de forma cazării temporare în locuinţe de necesitate sau ajutor sub forma unor vouchere prin care gospodăriile pot închiria temporar locuinţe private“, subliniază strategia.
Sursa: Capital
