Cadrele didactice ar putea primi statutul unei autorităţi publice, astfel încât elevii sau părinţii care vor ameninţa sau agresa profesori să primească pedepse majorate. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de act normativ înregistrat săptămâna aceasta la Senat, care reglementează dreptul la securitate al personalului didactic.
Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de seviciu a fost înregistrată marţi la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Concret, prin proiectul de act normativ se doreşte instituirea unei protecţii sporite cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, aflate în timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, o protecţie similară funcţiilor de autoritate publică.
Astfel, personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se va bucura, conform prevederilor, de următoarele:
- respect şi consideraţie din partea elevilor şi celorlalte cadre didactice;
- un climat de ordine, disciplină şi respect în timpul desfăşurării actului educaţional;
- autoritatea de a lua decizii oportune;
- susţinerea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor;
- dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare elevilor, conform regulamentului şcolii;
- protecţie juridică adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor;
- sprijin şi implicare din partea autorităţilor.
Ameninţările şi actele de violenţă împotriva profesorilor vor fi pedepsite mai aspru
Potrivit propunerii legislative, persoanele care vor ameninţa, lovi sau săvârşi alte acte de violenţă împotriva cadrelor didactice vor primi o pedeapsă majorată cu o treime faţă de pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
“Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică de predare, de conducere sau de îndrumare şi control, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime“, este precizat în proiectul de act normativ.
În prezent, fapta de a ameninţa o persoană, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.
În ceea ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe cauzatoare de suferinţe fizice, Codul penal în vigoare prevede pentru făptuitor o pedeapsă cu închisoarea de la trei luni la doi ani sau aplicarea unei amenzi. Asta înseamna că, pe viitor, o astfel de infracţiune comisă împotriva unui profesor aflat în timpul sau în legătura cu exercitarea profesiei va putea fi pedepsită şi cu trei ani de închisoare.
Totodată, conform noilor reglementări, vătămarea corporală împotriva cadrelor didactice ar urma să fie pedepsită cu până la opt ani şi şase luni de închisoare, faţă de maximul de şapte stabilit în prezent de Codul penal pentru o astfel de infracţiune.
Dacă lovirile sau vătămările corporale îndreptate împotriva unui profesor vor avea ca urmare moartea acestuia, pedepsele vor putea ajunge şi la 16 ani de închisoare pentru cel care le săvârşeşte (în mod normal, pedeapsa este cuprinsă între şase şi 12 ani).
Atenţie! Pedepsele aplicate vor fi majorate şi dacă infracţiunile prezentate vor viza un membru de familie al profesorului.
Directorii şcolilor vor sesiza procurorii, atunci când vor afla de săvărşirea unei infracţiuni împotriva profesorilor
Propunerea legislativă înregistrată săptămâna aceasta la Senat, în calitate de primă Cameră, stabileşte că directorii unităţilor de învăţământ, precum şi alte persoane din conducerea şcolii, care vor lua cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni împotriva personalului didactic, sunt obligate să sesiseze imediat organul de urmărire penală şi să ia măsuri ca urmele infracţiunii să nu dispară.
De asemenea, procurorul se poate sesiza şi din oficiu, dacă află de săvârşirea unei astfel de infracţiuni din alte surse, şi nu de la conducerea instituţiei de învăţământ. În acest caz, procurorul va trebui să încheie şi un proces-verbal.
În susţinerea proiectului, iniţiatorii fac trimitere la perioada comunistă, când asemenea incidente erau “de neconceput”
Iniţiatorii propunerii legislative explică, în expunerea de motive anexată documentului, cărespectul pe care elevii şi părinţii îl acordă profesorilor este din ce în ce mai scăzut, existând numeroase cazuri în care dascălii sunt agresaţi fizic sau verbal, iar unii dintre elevi chiar se laudă cu astfel de fapte.
“Conform unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70 de mii de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi. Studiul a fost făcut în 1.200 de şcoli, cu un număr total de 586.000 de elevi. Dintre aceştia, 2.400 au recunoscut că şi-au insultat sau înjurat profesorii, iar aproape 200 au mărturisit, unii din ei cu mândrie, că au batut, cel puţin o dată, un cadru didactic”, scrie în documentul amintit.
De asemenea, iniţiatorii subliniază că un proces de predare şi învăţare de calitate se poate desfăşura doar într-un mediu de respect reciproc între profesori şi elevi, lucru care se întampla în perioada comunistă: “Până în 1989, adică în plin regim totalitar, asemenea incidente erau de neconceput, iar atunci când, totuşi, aşa ceva se intâmpla într-un oarecare colţ al ţării, urmările erau drastice pentru elevul în cauză. Până şi în anii negri ai dictaturii, dascălul era respectat, iar demnitatea lui era apărată“, argumentează grupul de parlamentari care a lansat proiectul.
Atenţie! Prevederile prezentate NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor, promulgat de preşedintele ţării şi publicat în Monitorul Oficial.
Sursa: Avocatnet
