Go to Top

RIL promovat. Timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite

In data de 24 aprilie 2013 adjunctul Procurorului General a inaintat un recurs in interesul legii privind timbrarea cererilor pentru , atunci cand prin aceeasi cerere se solicita pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur .

 

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 si art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata si a dispozitiilor art. 11 si art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justitiei, in referire la timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi creditori ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur titlu executoriu”.

Urmare verificarii din oficiu a jurisprudentei la nivelul intregii tari, s-a constatat caracterul neunitar al acesteia sub aspectul aplicarii dispozitiilor legale privind taxele judiciare de timbru, in acele situatii in care printr-o singura cerere cuprinzand mai multe capete de cerere s-a solicitat incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii, precum si in situatiile de pluralitate de creditori sau debitori, astfel:

In ipoteza in care printr-o singura cerere, un creditor solicita in contradictoriu cu unul sau mai multi debitori incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, s-au identificat urmatoarele solutii:

Unele instante de judecata investite cu astfel de cereri, fara motivare, au considerat ca se datoreaza o singura taxa judiciara de timbru, in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata.

In aceleasi ipoteze, alte instante de judecata au stabilit ca ii revine creditorului obligatia de a achita cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, pentru fiecare capat de cerere de incuviintare a executarii silite.

Asadar, s-a pus in vedere creditorului, prin executorul judecatoresc, sa timbreze cererea cu tot atatea taxe judiciare de timbru cate titluri executorii au fost indicate.

Atunci cand creditorul nu s-a conformat obligatiei stabilite, de a achita taxa judiciara de timbru aferenta unor capete de cerere, ci a achitat taxa doar pentru unele dintre acestea, unele instante au admis exceptia insuficientei timbrari a cererii si au anulat cererea ca insuficient timbrata, iar alte instante au anulat in parte cererea si au examinat pe fond capetele de cerere privind titlurile executorii pentru care s-a achitat taxa judiciara de timbru.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca cererea de incuviintare a executorii silite, astfel formulata, contine mai multe capete de cerere cu finalitate diferita, iar potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata trebuie achitata taxa judiciara de timbru pentru fiecare capat de cerere.

Pe de alta parte, masura incuviintarii executarii silite urmeaza a se lua pentru fiecare titlu executoriu in parte, ceea ce presupune examinarea cererii, in vederea stabilirii indeplinirii sau nu a conditiilor prevazute de lege pentru o astfel de incuviintare.

In ipoteza pluralitatii de creditori ori a pluralitatii de debitori, atunci cand s-a solicitat incuviintarea executarii silite a unui singur titlu executoriu, s-au constatat urmatoarele solutii:

In cazul pluralitatii de creditori, unele instante au considerat ca fiecare creditor trebuie sa achite cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, intrucat executarea silita priveste mai multe creante, iar cererea astfel formulata are mai multe capete de cerere cu finalitate diferita.

In cazul pluralitatii de debitori, unele instante au dispus disjungerea cererii de incuviintare a executarii silite fata de unii dintre debitori, codebitori, fideiusori sau garanti, formarea a cate unui dosar distinct pentru fiecare dintre acestia si au stabilit obligatia creditorului de a plati atatea taxe judiciare de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, cati debitori, codebitori, fidejusori sau garanti au fost obligati potrivit titlului executoriu.

Aceste solutii au fost motivate pe caracterul unipatrimonial al executarii silite, aratandu-se ca, spre deosebire de faza de judecata, in care exista posibilitatea coparticiparii procesuale pasive, in faza executionala a procedurii, toate formele de urmarire silita trebuie indeplinite fata de fiecare debitor in parte, ceea ce exclude posibilitatea contopirii intr-o singura procedura a urmaririi mai multor patrimonii distincte.

In contextul problemelor de drept prezentate, adjunctul procurorului general a apreciat ca urmatoarele solutii sunt in litera si spiritul legii:

  • In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din acest act normativ se datoreaza pentru fiecare capat de cerere privind incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu, atat in situatia pluralitatii de creditori, cat si in situatia pluralitatii de debitori.
  • In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru pentru unele dintre capetele de cerere, pana la termenul stabilit de instanta in acest scop, atrage anularea capetelor de cerere netimbrate, urmand a fi examinate pe fond capetele de cerere timbrate corespunzator.

Punerea in miscare a executarii silite se face, de regula, prin sesizarea executorului judecatoresc cu o cerere de executare silita pe care acesta o inainteaza instantei de executare, insotita de titlul executoriu si prin care se solicita incuviintarea executarii silite.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 663 din Codul de procedura civila, executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel, prin cererea de executare silita ce se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent.

Cererea de incuviintare a executarii silite trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute de art. 148 din acelasi cod, numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului, bunul sau felul prestatiei datorate si modalitatile de executare solicitate de creditor. Totodata, la cerere se vor atasa titlul executoriu in original sau in copie legalizata, dupa caz, si dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv a timbrului judiciar, precum si, daca este cazul, inscrisurile anume prevazute de lege.

Atunci cand constata ca sunt indeplinire conditiile prevazute de lege pentru deschiderea procedurii de executare, executorul judecatoresc, prin incheiere, dispune inregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare, iar in termen de 3 zile de la inregistrarea cererii, solicita incuviintarea executarii instantei de executare, careia ii inainteaza cererea creditorului in copie certificata pentru conformitate cu originalul, titlul executoriu, incheierea prevazuta de art. 664 alin. (1) si dovada taxei de timbru.

Potrivit art. 665 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza de instanta in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la judecatorie, prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor si va cuprinde, in afara mentiunilor generale, prevazute la art. 223 alin. (1) si mentiuni privind: aratarea titlului executoriu pe baza careia se va face executarea; suma, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, atunci cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului; modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta si autorizarea creditorului sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.

Prin art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata s-a prevazut ca cererile pentru incuviintarea executarii silite sunt neevaluabile in bani si se taxeaza cu o suma fixa, de 10 lei.

In doctrina, s-a observat ca, intocmai reglementarii anterioare, cuprinse in art. 3731 din fostul Cod de procedura civila, si actuala reglementare instituie, prealabil declansarii executarii silite propriu-zise, o procedura de incuviintare a executarii silite de catre instanta de executare, iar rolul acesteia este acela de a supune cererea de executare unor verificari cu caracter prealabil, prin excelenta preventive, evitandu-se astfel trecerea directa la efectuarea unor acte de executare silita propriu-zisa, deoarece constatarea ulterioara a nelegalitatii masurii si invalidarea pe calea obisnuita a contestatiei la executare s-ar putea dovedi mai pagubitoare pentru parti.

Raportat la problemele de drept prezentate anterior, observam ca:

In ipoteza in care, prin aceeasi cerere se solicita, de catre un singur creditor incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, impotriva unui singur debitor, cererea astfel formulata cuprinde mai multe capete de cerere principale, autonome, cu o fizionomie proprie.

Ca atare, devin aplicabile dispozitiile art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata potrivit carora, „Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datoreaza pentru fiecare capat de cerere in parte, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel”, precum si prevederile art. 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justitiei, care stabilesc: „Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, dintre care unele sunt evaluabile si altele neevaluabile in bani, taxa judiciara de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat de cerere, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care in lege, nu se prevede altfel”.

Astfel, printr-un singur act de sesizare, executorul judecatoresc investeste instanta de executare, in scopul efecutarii unui control de legalitate asupra cererii creditorului, in vederea executarii silite a mai multor titluri executorii.

Acest control de legalitate urmeaza a fi realizat de instanta, in procedura necontencioasa, asupra fiecarui titlu executoriu, pe baza reperelor enumerate in cuprinsul art. 665 alin. (5) pct. 1-7 din Codul de procedura civila, ce constituie tot atatea impedimente dirimante la executare.

Ca atare, chiar daca sunt cuprinse intr-o cerere unica, aceste capete principale de cerere ar putea constitui obiect al unor cereri separate.

De asemenea, ele au o existenta autonoma, proprie si independenta unul fata de celalalt, fiecare dintre ele avand, ca finalitate proprie, incuviintarea executarii silite, in modalitatile prevazute de lege, pentru realizarea creantei cuprinse in titlul executoriu la care se refera.

Pe de alta parte, rolul titlului executoriu este acela de a atesta existenta creantei si intrunirea cerintelor legale, spre a putea fi pus in executare, iar executarea este posibila doar daca poarta sau este in legatura cu obiectul pe care titlul executoriu l-a determinat.

Altfel spus, existenta si dinamica procesuala a fiecarui titlu executoriu sunt distincte si atrag un regim procedural propriu, de unde rezulta, in mod implicit, necesitatea platii unei taxe judiciare de timbru pentru fiecare capat de cerere privind un titlu executoriu.

In situatia in care cererile de incuviintare a executarii silite ar fi fost formulate separat, fiecare dintre acestea ar fi fost timbrate cu cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art.3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, astfel incat nu exista nicio justificare rezonabila pentru ca, in acele situatii in care aceste cereri sunt cuprinse intr-o cerere unica, sub forma unor capete de cerere principale, cumulate, sa le fie aplicabil un regim juridic diferit din perspectiva achitarii taxei judiciare de timbru.

Dimpotriva, daca s-ar rationa in sens contrar, s-ar deschide calea unui abuz de drept procesual si posibilitatea eludarii normelor de ordine publica referitoare la achitarea taxelor judiciare de timbru.

Pentru aceleasi motive, consideram ca si in ipoteza pluralitatii de debitori, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru unul sau mai multe titluri executorii fata de debitori diferiti, precum debitorul principal, fideiusor si/sau garanti, creditorul datoreaza cate o taxa judiciara de timbru pentru fiecare cerere de incuviintare a executarii silite a fiecarui titlu executoriu.

In aceasta ipoteza, contopirea procesuala a mai multor cereri intre aceleasi parti sau intre parti diferite, se realizeaza pe temeiul stransei legaturi care exista intre titlurile executorii indicate in aceeasi cerere, deci pe temeiul unei coparticipari obiective, dat fiind, cel mai adesea, caracterul plural al obligatiei.

In ipoteza pluralitatii de creditori care, printr-o cerere unica, solicita incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu pe care il au impotriva unui debitor comun, consideram ca existenta coparticiparii procesuale active nu poate conduce la obligarea fiecarui creditor la plata a cate unei taxe judiciare de timbru in cuantum fix, ci toti creditorii datoreaza, in solidar, o singura taxa judiciara de timbru.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 12 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justitiei, „in cazul cererilor sau al actiunilor introduse in comun de mai multe persoane pentru acelasi obiect ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna, taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar”.

Textul citat vizeaza ipoteza litisconsortiului procesual activ necesar, bazat pe existenta unei identitati de obiect, ale carui efecte vor guvernate de regula dependentei procesuale a coparticipantilor[6], astfel incat actul de procedura indeplinit cu respectarea dispozitiilor legale va profita tuturor creditorilor aflati in coparticipare procesuala activa.

Pe de alta parte, intrucat cererea formulata in aceste conditii are un obiect unic – incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu in favoarea tuturor creditorilor urmaritori – acestia datoreaza in solidar o singura taxa judiciara de timbru.

In privinta sanctiunii prevazuta de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, atunci cand cerinta achitarii taxei judiciare de timbru nu este indeplinita la termenul stabilit de instanta, cu privire la toate capetele de cerere principale, apreciem ca nulitatea care intervine este partiala si urmeaza a viza doar capetele de cererere in privinta carora creditorul nu si-a indeplinit obligatia de plata a taxei judiciare de timbru.

Dupa cum s-a demonstrat in precedent, cererile astfel formulate au mai multe capete de cerere principale, fiecare cu o finalitate diferita, fizionomie proprie si caracter de sine statator.

Anterior Legii nr. 146/1997, doctrina si jurisprudenta, pornind de la caracter unitar al cererii, in sensul legii timbrului, au considerat ca aceasta nu poate fi fragmentata prin solutionarea unora dintre capetele de cerere si anularea ca netimbrate sau insuficient timbrate a altora, iar cerinta timbrarii cu privire la actiunea sau cererea introdusa a fost considerata satisfacuta numai in cazul in care a fost achitata taxa de timbru pentru fiecare capat de cerere. S-a concluzionat ca, neindeplinirea acestei obligatii pentru oricare dintre capetele de cerere formulate, atrage anularea intregii cereri si, deci si a acelora pentru care s-a perceput taxa de timbru, instanta nefiind indreptatita sa se pronunte in fond asupra acestora din urma, in raport de care se considera satisfacuta taxa de timbru si sa anuleze numai celelalte capete de cerere netimbrate sau insuficient timbrate

Apreciem ca, fata de actuala redactare a dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997 si prin raportare la principiul simetriei, poate fi reconsiderata concluzia la care s-a ajuns in precedent, prin rationarea in sensul ca, atunci cand capetele principale de cerere dintre cerere unica au o fizionomie proprie si caracter de sine statator, sanctiunea nulitatii poate interveni doar pentru unele dintre acestea, instanta investita cu o asemenea actiune sau cerere urmand a examina pe fond capete principale de cerere legal timbrate.

Ca atare, nulitatea fiind partiala, efectul distructiv al sanctiunii ar urma sa vizeze doar o parte a actului de procedura indeplinit, in privinta careia au fost nesocotite cerintele legale.

O atare concluzie se desprinde si prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului asupra liberului acces la justitie.

Astfel, instanta de contencios european al drepturilor omului a aratat ca principiul consacrat prin art. 6 din Conventie poate cunoaste unele limitari instituite prin normele de drept intern, in scopul unei bune administrari a justitiei, in care este inclusa si achitarea prealabila ori pe parcursul procesului, a taxelor judiciare de timbru[10], insa pentru a fi conforme exigentelor Conventiei, aceste limitari trebuie sa aiba un scop legitim si sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit, astfel incat dreptului de acces la instanta sa nu fie lezat esenta sa.

In contextul analizat, se observa ca, spre deosebire de cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat, in precedent, o incalcare a dreptului de acces la instanta din cauza valorii taxelor solicitate, coroborat cu modul de functionare a mecanismelor existente in dreptul national pozitiv, pentru acordarea, la data faptelor examinate de curte, a scutirilor, reducerilor sau esalonarilor de plata a taxelor judiciare de timbru[13], incalcarea principiului consacrat conventional s-ar produce si in situatia in care se considera ca aceste cereri care, in realitate, sunt divizibile, ar fi tratate din perspectiva taxarii lor ca indivizibile, deoarece partea interesata ar fi pusa in situatia de a suporta o dubla sarcina fiscala, deci disproportionata, pentru realizarea unui singur scop urmarit.

Sursa: Mpublic.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *