Go to Top

Principala modificare din Legea venitului minim garantat.

Cât ar trebui sa fie venitul minim garantat si cum ar trebui acordat pentru a îsi atinge scopul social fara sa distorsioneze piata muncii si sa iroseasca banii publici? Guvernul raspunde partial, cârpind momentan legislatia.

Principala modificare din Legea venitului minim garantat este decuplarea deciziei de acordare a ajutorului financiar de plata lui efectiva. De anul viitor, responsabilitatea va fi împartita între primarii, care vor întocmi în continuare dosarele si anchetele sociale, si agentiile de prestatii sociale, care vor efectua platile. În acest mod, premierul Boc sustine ca venitul minim garantat va ajunge doar la persoane aflate cu adevarat în nevoie si nu va mai fi platit de primarie „pentru a nu mai fi un instrument de campanie electorala sau de mita electorala“. Venitul minim garantat a suscitat discutii aprinse înca de la introducerea sa în 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast asupra relatiilor de munca, dar si pentru modul în care este distribuit: de la alcatuirea dosarelor, dovedita ilegala în unele cazuri, pâna la plata aleatorie, în functie de resursele financiare disponibile.

Politicienii se dezic de ajutorul social

Cea mai recenta luare de pozitie este a presedintelui Basescu. „Îndemnul meu este sa nu mai încurajam nemunca, adica acel venit minim garantat, care a facut ca astazi în mediul rural sa nu mai gasesti un om care sa lucreze o zi la cules de fructe; trebuie ori diminuat, ori scos, ori dat numai acelora care trebuie sa-l primeasca“. Prima initiativa de eliminare a venitului minim garantat apartine deputatului Silviu Prigoana, care a înaintat Parlamentului, în mai 2010, un proiect de abrogare a venitului minim garantat. La rândul sau, liderul Blocului National Sindical, Dumitru Costin, admite ca aceasta forma de sprijin financiar îi demotiveaza pe unii dintre cei care îl primesc sa îsi mai caute de lucru.

Primari, sefi de consilii judetene sau ministri s-au plâns de-a lungul timpului de efectele „secundare“ ale venitului minim garantat. Din pacate, ajutorul financiar nu si-a atins nici macar scopul principal. Potrivit Anchetei bugetului gospodariilor, realizata de Institutul de Statistica, doar 30% din populatia saraca a României primeste venit minim garantat, iar banii ajung cu întârziere sau deloc. Ministerul Muncii a constatat ca doar 70% dintre acesti beneficiari obtin efectiv sumele. O dovada în plus ca sistemul are prea multe defecte de fabricatie este rezultatul inspectiei facute de Ministerul Muncii în prima jumatate a anului 2010, care a scos la iveala ca un sfert dintre beneficiari erau în ilegalitate.

Calculat ca diferenta în­tre pragul stabilit prin lege, care variaza în functie de numarul de membri din familie, si venitul actual, venitul minim garantat e, în medie, de numai 153 de lei pentru o gospodarie. Însa multe familii cumuleaza acest ajutor cu altele, reusind sa adune o suma lunara si de câteva mii de lei. Statisticile arata ca 83% dintre români sunt acoperiti, direct sau indirect, de o forma de asistenta sociala. Cele mai raspândite forme de asistenta sunt cele bazate pe contributie, respectiv pensiile, iar dintre cele necontributorii cele mai frecvente sunt alocatiile pentru copii si venitul minim garantat.

Necorelarea acestor tipuri de sprijin financiar, paralelismele dintre institutiile responsabile creeaza situatii paradoxale si permit multora sa profite de hibele sistemului. Prin urmare, România cheltuieste miliarde de euro anual pentru asistenta sociala, fara ca aceia cu adevarat saraci sa primeasca un ajutor suficient. Desi, la nivel individual, sumele acordate de stat sunt prea mici pentru un trai decent, la nivelul bugetului povara financiara este enorma din cauza disproportiei dintre numarul celor care primesc ajutoare si al acelora care muncesc si alimenteaza bugetul cu taxe si contributii.

Sursa: Capital

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *