Alimentele aflate aroape de expirarea datei-limită de consum vor trebui vândute la un preţ redus, iar ulterior vor trebui donate anumitor entităţi, dacă nu sunt vândute. Noutăţile sunt cuprinse într-un act normativ ce se va aplica din 2017 şi care vizează toţi operatorii economici din sectorul agroalimentar, fără a se face vreo distincţie întra marile lanţuri de magazine şi micii comercianţi. Prin urmare, şi aceştia din urmă vor fi obligaţi să ia măsurile de prevenire a risipei alimentare, în caz contrar fiind pasibili de amenzi de cel puţin 1.000 de lei.
Obligativitatea operatorilor economici din sectorul agroalimentar de a lua măsuri de prevenire a risipei alimentare este inclusă în Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, ce va intra în vigoare pe 21 mai 2017 (la şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial). Cu alte cuvinte, noile reglementări vor trebui respectate de toate unităţile din comerţul alimentar, fie ele supermarketuri ori mici magazine de cartier.
Actul normativ stabileşte, încă de la început, că diminuarea risipei alimentare este un obiectiv urmărit de toţi comercianţii din sectorul agroalimentar, aceştia fiind obligaţi să ia anumite măsuri, într-o anumită ordine.
Concret, într-o primă fază, comercianţii vor trebui să scoată la vânzare alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum la un preţ redus, pentru a fi sporite şansele ca produsele să fie cumpărate de consumatori.
Mai departe, în cazul în care nu vor reuşi vânzarea produselor a căror dată de valabilitate este aproape de expirare, comercianţii vor trebui să le doneze anumitor asociaţii şi fundaţii, precum şi întreprinderilor sociale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale, înregistrate ca atare la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Aşadar, entităţile care vor dori să primească alimente vor fi nevoite să se înscrie într-un registru, stabilit la nivelul ANSVSA.
În continuare, legea stabileşte că produsele nepotrivite consumului uman vor fi redirecţionate consumului animal ori vor fi folosite în alte scopuri, ca de exemplu compost în agricultură sau pentru obținerea biogazului.
Nu în ultimul rând, pe lângă donare, actul normativ reglementează şi posibilitatea magazinelor de a transfera alimentele destinate consumului uman prin sponsorizare.
Ce amenzi riscă firmele ce vor arunca alimentele şi nu le vor dona
Legea nr. 217/2016 stabileşte şi sancţiunile pe care le vor primi comercianţii care nu vor respecta oricare dintre prevederile amintite. Astfel, pentru aruncarea produselor alimentare vor fi acordate următoarele amenzi contravenţionale (cu condiţia să nu fie întrunite elementele unei infracţiuni):
- de la 1.000 la 3.000 de lei pentru microîntreprinderi;
- de la 3.000 la 6.000 de lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
- de la 6.000 la 10.000 de lei pentru firmele mari.
Prin urmare, micile magazine vor risca amenzi cuprinse între 1.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de mărimea contribuabilului şi regimul de impozitare pe care îl aplică acesta (impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit pe profit etc).
De constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor vor fi responsabili reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar, adică, cel mai probabil, personalul din ANSVSA, în condiţiile în care aceasta din urmă este instituţia amintită în cuprinsul actului normativ.
Normele de aplicare trebuie să lămurească numeroase aspecte
Până la momentul intrării în vigoare a legii, respectiv 21 mai 2017, trebuie elaborate şi normele metodologice de aplicare. Mai precis, de elaborarea şi redactarea acestora se va ocupa Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar documentul va trebui să lămurească mai multe aspecte ce sunt neclare în acest moment.
Astfel, trebuie stabilit exact care vor fi entităţile ce vor primi produsele alimentare, dar şi care va fi acel termen rezonabil în care produsele “aflate aproape de expirarea datei-limită de consum” vor trebui oferite ca donaţii sau sponsorizări, astfel încât beneficiarii finali să nu fie expuşi vreunui risc de îmbolnăvire.
În plus, este necesar a fi stabilite nişte reguli clare şi pentru entităţile care vor primi donaţia, fie ele fundaţii, asociaţii umanitare, spitale ori organizaţii nonguvernamentale. Concret, acestea vor trebui să aibă spaţii adecvate de depozitare a alimentelor, în timp ce transferul produselor din magazine va trebui să respecte unele condiţii de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului, etichetarea corespunzătoare etc.
Sursa: Avocatnet
