Go to Top

Caracteristici generale ale elementului material al infractiunii

poate fi prevazut de legiuitor in forma unica (o singura actiune sau inactiune; de pilda in cazul infractiunii de omor elementul material consta in uciderea unei persoane) sau in forma alternativa (mai multe actiuni sau inactiuni; de exemplu, in cazul infractiunii de distrugere, elementul material consta in distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun).

 

In cazul formei alternative, realizarea mai multora dintre variantele elementului material nu conduce la retinerea unui concurs de infractiuni, unitatea de infractiune mentinandu-se.

In functie de modalitatea elementului material, infractiunile pot fi clasificate in:

  • comisive, constand in savarsirea unei fapte interzise de norma de incriminare (de exemplu, furtul, violul);
  • omisive proprii, constand in omisiunea de a efectua o actiune impusa de norma de incriminare (de pilda, omisiunea sesizarii organelor judiciare);
  • omisive improprii (comisive prin omisiune), constand in omisiunea de a impiedica producerea unui rezultat socialmente periculos, pe care faptuitorul avea obligatia de a-l impiedica (de pilda, fapta asistentei medicale dintr-o maternitate care nu ia masurile necesare pentru tratamentul unui nou-nascut, producandu-se astfel moartea acestuia);

Infractiunea comisiva care presupune producerea unui rezultat (infractiuni materiale) se considera savarsita si prin omisiune cand:

a) exista o obligatie legala sau contractuala de a actiona;

  • obligatia poate fi de rezultat, dar poate fi si una de mijloace;
  • in doctrina s-a aratat, in mod intemeiat, ca obligatia legala sau contractuala de a actiona poate decurge din o legatura naturala (in cazul membrilor de familie, intre care exista obligatia reciproca de a evita producerea unor urmari vatamatoare pentru viata sau integritatea corporala; de pilda, obligatia mamei de a asigura hrana nou-nascutului), sau din o legatura stransa de comunitate (fie „comunitatea de viata”, fie „comunitatea de risc”, de pilda), ori din asumarea voluntara a obligatiei de protectie (de pilda, obligatia medicului de a-si trata pacientul ori obligatia bodyguardului de a proteja persoana cu care a incheiat un contract de paza si protectie etc.).

b) autorul omisiunii, printr-o actiune sau inactiune anterioara, a creat pentru valoarea sociala protejata o stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului.

Actiunea sau inactiunea anterioara poate sa fie licita sau ilicita (de pilda, o persoana decide sa faca un foc de tabara in curtea casei cu prilejul zilei sale de nastere; dupa aprinderea focului, aceasta il lasa nesupravegheat si paraseste locuinta pentru a iesi in oras cu prietenii; focul nesupravegheat se extinde la o dependinta a locuintei sale, iar apoi la o locuinta invecinata producand distrugerea acesteia).

Legiuitorul poate prevedea unele cerinte esentiale ale elementului material, cum ar fi modul de realizare a acestuia [de exemplu, la infractiunea de tulburare de posesie prevazuta de art. 220 alin. (2) C.pen., actiunea de ocupare trebuie sa fie realizata prin violenta sau amenintare], intervalul de timp in care trebuie realizata activitatea infractionala (de pilda, in cazul infractiunii de pruncucidere, fapta trebuie savarsita imediat dupa nastere), mijloacele folosite etc.

Sursa: Infolegal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *